Ce inseamna sau ce ar putea insemna o schimbare, un nou rol al arhitectului, al contractorului, al fiecarui actor din industria constructiilor? Care sunt provocarile care planeaza asupra lumii constructiilor? Cum este posibil sa ai sustenabilite si profit in acelasi timp? Cum pot arhitectii scapa de presiunea profitului? Cum trebuie sa functioneze corect triada contractor-arhitect-beneficiar?
Aceste teme care preocupa comunitatea arhitectilor si a contractorilor, dar si societatea civila, au fost trecute prin filtrul a peste 100 de arhitecti din 15 tari, in cadrul dezbaterii internationale „Architects and Contractors for Sustainable Built Environment”. Evenimentul de elita a fost organizat in capitala in 10 noiembrie 2014, in cadrul Expoconferintei de arhitectura RIFF, la initiativa Asociatiei Culturale Pro Event, ABplus Events, Ordinul Arhitectilor din Romania, Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”, Primaria Municipiului Bucuresti, ARCUB si Patronatul Societatilor din Constructii din Romania.
Implicarea oamenilor in procesul de co-creare de valoare in arhitectura, sustenabilitatea cladirilor si eficienta energetica, provocari ce tin de cresterea calitatii locuirii, teme lansate in dezbatere
Organizata in premiera in Romania, urmand trendul intalnirilor realizate la nivel mondial de Uniunea Internationala a Arhitectilor, dezbaterea „Architects and Contractors for Sustainable Built Environment” a adus la masa discutiilor, intr-un format unic, star-arhitecti din 15 tari, alaturi de arhitecti romani cu experienta si contractori.
„Intrebarea din centrul dezbaterii este: «Putem vorbi de roluri noi, de responsabilitati noi ale arhitectilor, ale antreprenorilor, ale celor care construiesc, in aceasta lume extrem provocata de probleme si care este cu siguranta intr-o cursa pentru a le rezolva, o cursa contracronometru?! Care ar fi aceste roluri? Cum ar suna ele? Exista exemple de buna practica pe care le putem impartasi, admitand ca astfel de roluri deja sunt jucate de anumiti actori si ca procesul schimbarii se produce in planuri simultane? E nevoie de aceste noi roluri?”, aceasta a fost provocarea lansata participantilor de Presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, arh. Serban Tiganas, unul dintre organizatori si totodata moderatorul dezbaterii.
Noii star-arhitecti, cei care s-au remarcat in ultimii ani prin faptul ca lucreaza dupa alte metode, adreseaza altfel problemele, de cele mai multe ori „botoom-up”, de cele mai multe ori implicand comunitatile, societatile, au lansat mesaje puternice in cadrul dezbaterii la care au participat arhitecti si contractori, oameni din industria constructiilor din Polonia, Olanda, Danemarca, Marea Britanie, Israel, Italia, Islanda, Kuweit, Spania, Ungaria si Romania.
Sustenabilitatea cladirilor si eficienta energetica, teme-cheie ale dezbaterii
Arhitectul danez Anders Saelan a impartasit din experienta sa in ceea ce priveste eficientizarea consumului energetic si sustenabilitate: „Pentru a atrage o crestere progresiva in sectorul constructiilor trebuie sa introducem in munca noastra ideea de flexibilitate, solutii inovative. Un consultant ar trebui sa ii spuna unui investitor sa nu aleaga, spre exemplu, cea mai ieftina podea pentru o cladire si sa aleaga una pe care cel care se ocupa de proiect sa o poata intretine pentru urmatorii 20 de ani, cat are contractul”, a precizat Saelan. Succesul unui proiect nu poate fi garantat doar de bani. „In Danemarca au decis sa construiasca 5 super-spitale in acelasi timp si ulterior s-a aflat ca acele costuri de finalizare a constructiilor vor fi depasite in doar trei ani de zile de costurile operationale”, a adaugat Saelan.
„Sustenabilitatea” a fost unul dintre cuvintele cheie din cadrul dezbaterii, care a generat multiple luari de pozitii din partea participantilor. „Initiativele de sustenabilitate intr-o cladire trebuie sa fie multiple si sa aduca beneficii multiple. In cadrul biroului nostru de arhitectura avem 16 ingineri angajati care studiaza doar discipline sustenabile, se concentreaza asupra resurselor energetice regenerabile: vant, soare, lumina zilei, apa, climat s.a. Daca noi ca arhitecti nu ne asumam rolul de a incerca sa gasim solutii care provoaca succesul pe multiple niveluri precum cel economic, cel al calitatii in arhitectura, nimeni nu o va face!”.
Retelele sociale, din ce in ce mai prezente in relatia arhitect-utilizator
Facebook si Twitter sunt din ce in ce mai prezente in viata arhitectilor. Feedback-ul direct si rapid din partea utilizatorilor asupra proiectelor lor poate functiona ca o masura de corectie. „Suntem din ce in ce mai constienti in ultima vreme de impactul pe care il au retelele sociale, trebuie sa intelegem cum sa le utilizam mai bine si sa constientizam schimbarile pe care le pot aduce asupra mediului construit prin interactiunea noastra cu oamenii pentru care construim proiectele”, a precizat arh. Richard Jobson, invitat special RIFF 2014. Design Engine Architects, reprezentat de acesta, a primit distinctia „Biroul de Arhitectura al Anului 2014” iar cel mai recent proiect al lor, cladirea John Henry Brookes & Abercrombie a Universitatii Oxford Brooks fost desemnata Cladirea Anului 2014 RIBA Sud, precum si proiectul castigatoar la categoria „Sustainability Award 2014”. „Am realizat impactul retelelor sociale si impactul pe care l-au avut cladirile din campusul Universitatii Oxford Brooks asupra vietii studentilor in momentul lansarii proiectului. Universitatea are peste 13.000 noi studenti la cursurile de zi, acestia au postat mesaje in foarte scurt timp iar universitatea a monitorizat si analizat feedbackul intrucat are un departament online care se ocupa in mod special de acest lucru”.
O tendinta care trebuie introdusa in intreg sectorul constructiilor este „knowledge space empaty for everybody” (nr. empatie in spatiul cunoasterii pentru toata lumea). „Social media pot duce lucrurile la un alt stadiu, pot duce la implicarea oamenilor care au cunostinte, ne ofera un feedback despre cum vad oamenii lucrurile pe care noi le pretuim. Aceasta este ceva ce trebuie sa cautam, sa gasim si sa aducem in practica noastra. Utilizarea social media este o modalitate excelenta de a aduce procesul de co-creare la urmatorul nivel”, a mentionat Anders Saelan.
„Rolul nostru va fi in viitor in a vedea arhitectura si urbanismul foarte mult ca un eveniment, si in ideea de a avea o legatura stransa intre social media si ceea ce inseamna de fapt utilizatorul si aspiratiile lui. Altfel spus, trebuie sa dezvoltam intr-un fel sau altul probabil sisteme si strategii care sa fie cat se poate de flexibile, sa fie de fapt scene ale unor evenimente care pot fi foarte spontane sau de lunga durata. Ideea de arhitect, urbanist, peisagist, dezvoltator, curator, incepe sa se topeasca intr-un fel sau altul. Sunt cateva relatii mentale care trebuie sa ne preocupe: ce inseamna beneficiul economic, beneficiul social, beneficiul cultural?”, a punctat arhitecta Maria Cuibus.
In cadrul dezbaterii a fost evidentiat si un exemplu privind modul in care se raporteaza la dorintele si nevoile comunitatii un oras care va fi Capitala Culturala Europeana in 2016- Wroclaw, unde participarea cetatenilor, proiectele si noile trenduri in arhitectura sunt cheia mesajelor lansate de curatori. „Un nou rol al arhitectului poate fi acela de a gasi un al doilea sens proiectelor. Toate proiectele pe care incercam sa le anuntam au in interior ca semnificatie cuvantul „participare”. La inceputul secolului 21 arhitectura nu ar trebui sa fie un domeniu rezervat doar specialistilor omnipotenti, care stiu mai bine cum sa creeze spatii, ar trebui sa includa oamenii pentru ca acestia sa participe la procesul de luare a deciziilor”, a explicat Arh. polonez Zbigniew Mackow, curatorul pe domeniul arhitectura, Wroclaw - Capitala Culturala Europeana in 2016, presedintele Consiliului Camerei Arhitectilor din Silezia Inferioara.
Luarile de pozitie in cadrul dezbaterii au fost variate si au conturat o lume a arhitectului plina de noi provocari, scenarii si tinte.
Arh. Serban Tiganas, Presedintele OAR: „Trebuie sa ne redefinim lucruri si atitudini, trebuie sa ne intrebam si ce trebuie sa construim, nu numai cum trebuie sa construim”
Gheorghe Patrascu, arhitect-sef al Bucurestiului: „Sunt de parere ca putem vorbi mai putin de roluri noi ale arhitectului, rolurile sunt cam aceleasi de multa vreme. Putem vorbi de scenarii noi care apar, de noi provocari.
Implicarea publicului, a cetatenilor, este vizibila si palpabila, insa o problema pe care o sesizez este cea a pregatirii autoritatilor pentru un asemenea proces. Din pacate, in Romania forta autoritatii locale scade pe an ce trece atat in ce priveste atributiile cat mai ales competentele. Pentru ca sa se produca acest proces al schimbarii este nevoie de vointa politica si de relatia cu politicul. Daca politicul nu va da semnalul acesta probabil vom asista in continuare la divergente, chiar la conflicte de paradigma intre o abordare traditionala si una recenta privind trendurile societatii civile la acest moment”.
Arh. Maria Cristina Angeleri, International Operations, responsabil proiecte Nigeria:
„Fiind arhitect si totodata inginer sunt norocoasa ca inteleg noile provocari ce tin de substenabilitate si imbunatatirea calitatii locuirii. Cum este posibil sa pui impreuna sustenabilitatea si profitul, cu atat mai mult cu cat lucrezi cu fonduri publice? Cum poti introduce noi reguli si criterii in munca arhitectului acesta avand presiunea profitului? Masurarea calitatii este diferita in fiecare loc din lume, altele sunt experientele in Nigeria fata de Grecia spre exemplu, spatii total diferite unde avem proiecte”.
Este necesara „coborarea arhitectului din turnul lui de fildes”, trebuie sa consilieze investitorii
Cristian Erbasu, Presedinte Patronatul Societatilor in Constructii: „In ultimii zeci de ani arhitectii s-au retras intr-o zona a conceptiei, a creatiei, lucru extrem de important, insa, in momentul in care nu s-au implicat mai mult in partea de investitii in sine, au aparut dereglari. Ei lanseaza proiecte, investitorii isi doresc intotdeauna mult, cu putini bani si repede. Vor de fapt eficienta, aceasta fiind un element care are trei picioare: bugetul, cantitatea si calitatea. Se pare ca unul din ele, calitatea, s-a rupt in urma crizei pe care o strabatem de cativa ani. Cu multi ani inainte antreprenorii erau condusi de arhitecti pe santier, in ultima vreme am vazut foarte putine santiere conduse de arhitecti. Ii invit sa ne ajute mai mult pe noi, pe antreprenori, pe ingineri, pe cei care investesc, si sa isi impuna punctul de vedere!”.
Gheorghe Patrascu, arhitectul-sef al capitalei: „Politicul din Romania nu constientizeaza problemele acestea pe termen mediu si lung si cred ca arhitectii nu ies suficient in fata sa sesizeze aceste probleme, nu exista o viziune pe termen mediu si lung asupra dezvoltarii. Cred ca trebuie sa aiba loc aceasta „coborare a arhitectului din turnul lui de fildes”.
Tiberiu Andrioaiei, Secretar General Patronatul Societatilor in Constructii: „Suntem creativi, ne ajuta si tehnologiile in acest sens insa inovatia de valoare ar trebui sa se reorienteze in acest moment in optimizare, randament, in acest spatiu trebuie sa vorbim de o noua pozitionare a rolurilor celor 3 jucatori in trepied: contractor-arhitect si beneficiar”.
Avertisment privind situatia pietei constructiilor din Romania in urmatorii ani
„Va urma o perioada in care vom avea foarte mult de lucru in Romania si ne vom trezi ca nu mai avem firme de constructii. Firmele mijlocii au fost primele care au disparut, cele mici s-au adaptat repede, cele mari aveau un suport din partea bancilor care aveau un interes sa le sustina, acum au inceput sa dispara si firme mari. Nu cred ca acele companii care vin din afara pentru a lucra in Romania sunt foarte fericite ca nu au firme de aici cu care sa poata face parteneriate. Piata din Romania trebuie sustinuta de un capital romanesc. Efectul pervers al crizei va fi cel de scumpire a tuturor serviciilor din constructii intrucat vom vorbi de o concurenta scazuta pe piata pana se vor reconsolida sau pana vor aparea noi companii in domeniul constructiilor. Aceasta crestere a preturilor va avea loc in conditiile in care piata nu va putea sustine acest lucru, in acest context va fi sacrificata calitatea. Trebuie sa gasim solutii cat mai repede!”, acesta a fost mesajul de constientizare lansat de Cristian Erbasu, Presedintele Patronatului Societatilor in Constructii.
„In viitor criteriul unic privind pretul cel mai mic va fi o exceptie!”
In cadrul dezbaterii internationale „Architects and Contractors for Sustainable Built Environment” s-a discutat si despre directiva care schimba optica asupra achizitiilor publice, cu implicatii asupra sectorului constructiilor - Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizitiile publice. „Una dintre inovatiile aduse de aceasta directiva este „costul pe ciclul de viata al unei cladiri. in viitor trebuie sa ne asteptam ca acel criteriul unic privind pretul cel mai mic va fi o exceptie si va trebui justificat cand va fi folosit. Cand vorbim de cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere economic, unul dintre criteriile tehnice obligatorii trebuie sa fie acest cost pe ciclu de viata al constructiei, termen care implica la randul lui dezbatere si normare”, a declarat Monica Lotreanu, Director Executiv Alianta Nationala a Uniunilor de Creatori (ANUC).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu